Este un alcaloid obtinut din frunzele de Erytroxylon coca, un arbust originar din Peru. Folosita ca si drog, cocaina este prizata pe nas, datorita proprietatii ei de a trece usor de bariera mucoaselor si datorita bogatei vascularizatii la acest nivel ; datorita acestei vascularizatii se produc leziuni ale septului nazal care pot ajunge pâna la necroza si perforatie. În prezent, din cocaina s-a produs un derivat, "kack", caruia i se atribuie un efect si mai puternic. Prizarea de cocaina determina o stare de euforie, de bine, cu disparitia senzatiei de foame si oboseala (cultura de coca a fost stimulata de conquistadorii spanioli pentru ca permitea indigenilor sa munceasca pâna la epuizare fara hrana) ; se adauga o senzatie de vioiciune, de vigoare, îndrazneala, cu senzatia de usurinta în gândire. În acest timp individul prezinta o stare de hiperactivitate si hiperexcitabilitate genitala. În faza de toxicomanie apare delirul, halucinatiile, tulburarile motorii. În final se ajunge la decadere fizica si morala, dupa 5-10 ani de folosire a drogului.
LSD este numele generic pentru acidul lisergic dietilamida-25. Descoperit in 1938 de catre Albert Hofmann, LSD este una dintre cele mai puternice substante halucinogene cunoscute. Este o pulbere alba, fara miros luata de obicei oral, cu efecte variabile care isi fac aparitia in decurs de o ora si dureaza in general intre 8 si 12 ore, slabind treptat. A fost folosita experimental in tratamentul aloolicilor si al pacientilor psihiatrici (unde a dat unele rezultate pozitive). Altereaza perceptia, dispozitia si procesele psihologice si poate împiedica coordonarea si abilitatile motorii. Intre 1950 si 1960, experimentele cu LSD au fost conduse de specialisti psihiatri si medici, care au ajuns la concluzia ca in unele cazuri pot aparea reactii psihologice neplacute (dramatice in unele cazuri), incluzând panica, confuzie puternica si anxietate. In prezent, singura tara in care LSD se mai foloseste in mod oficial in medicina este Elvetia. In catalogul farmaceutic de la mijlocul anilor '60, LSD era trecut sub denumirea de Delysid, si se prezenta sub forma unor tablete continand 0,025 mg de substanta activa sau sub forma de fiole continand o solutie injectabila, care isi facea efectul mult mai repede. In acelasi catalog, la proprietatile farmatceutice, scrie:"Administrarea de doze foarte mici de Delysid (1/2 - 2 ug/kg greutate) duce la alterarea perceptiei, halucinatii, depersonalizare, amintiri neplacute si alte variate simptome neuro-vegetative. Efectele se instaleaza dupa 30-90 de minute si dureaza in general intre 5 si 12 ore. Cu toate acestea, perturbari intermitente ale perceptiei pot persista timp de cateva zile.".
Canabisul sau hasisul:
Halucinogenul cel mai raspândit si cel mai vechi - cel mai ieftin de altfel - este cânepa indiana (Canabis indica). Exista azi zeci de milioane de consumatori pe toate continentele. Daca opiul apartine Orientului Îndepartat, în special China, canabisul este pentru Orientul Mijlociu si apropiat ceea ce alcoolul este pentru Europa. Lumea musulmana a venit de mult timp în contact cu aceasta planta, pe care a integrat-o în civilizatia sa. Produsul care se fumeaza se numeste marijuana, daca este mâncat se numeste hasis (numele de "hasasin" vine de la luptatorii din Liban, sec. XIII, care sub influienta drogului savârseau acte de o mare cruzime). Acest drog da o stare de betie, cu euforie, drogatul râde sau zâmbeste, cu supraactivitate motrica, în care judecata nu este afectata, dar controlul faptelor sale este mult mai redus. Hasisul folosit timp îndelungat duce la degradare fizica si psihica.
Stimulantele sitemului nervos central sunt reprezentate în special de amfetamine, cu efect intens, senzatie de minte proaspata, buna dispozitie, concentrare marita, înlaturarea senzatiei de oboseala, nevoia de somn e îndepartata, îmbunatateste activitatea sportivilor (este o substanta dopanta). La acestea se adauga înca unul, foarte marcant : efectul anorexigen (pierderea poftei de mâncare). La noi în tara s-au scos din uz.
A fost lansat pe piata la inceputul secolului impreuna cu amfetamina fiind retras de pe piata la scurt timp datorita efectelor foarte agresive. Efectele ecstasy sunt foarte puternice si dureaza foarte putin iar in cazul unor persoane cu psihic labil pot determina tulburari psihice grave provocand delir si halucinatii asemanator cocainei. Dupa ce efectul drogului trece, consumatorul se simte depresiv si anxios.
Efecte pe termen scurt: pupilele dilatate, temperatura corupului foarte mare, dezinhibitie, usurinta de a comunica si de a intra in contact cu ceilalti, bufeuri de caldura, dezinhibitie, cateodata greata; 5-8 ore dupa insomnii, contractii musculare (dificultate in urinare); dupa 48 de ore, depresie, ganduri morbide, cosmaruri.
Efecte pe termen lung: probleme psihologice, panica, tahicardie, epilepsie, leziuni hepatice, cardiace si cerebrale, degradarea ireversibila a creierului, moarte provocata de hiper- termie.
Heroina
Heroina este catalogată ca un drog foarte puternic, ce poate produce euforie. Senzația de euforie dispare și se instalează toleranța. Asemănător cu morfina, are tot acțiune agonistă asupra receptorilor µ (miu), determinînd din această cauză aceleași efecte ca morfina, dar cu o viteză mult mai rapidă.La administrarea intravenoasă, datorită liposolubilității sale crescute, heroina are putere de penetrare rapidă. Din anul 1898 pînă în 1910 a fost etichetată ca fiind un derivat substituit al morfinei, utilizat pentru tratarea tusei iritative la copii.
